ALÍCĂ, alice, s. f. Fiecare dintre grăunții de plumb folosiți în cartușele pentru vânarea animalelor mici. [Var.: halíce s. f.] – Ngr. haliki „pietricică”. substantiv femininalică
ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., alíce, (reg.) halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”. substantiv femininalică
ALÍCĂ, alice, s. f. (Mai ales la pl.) Grăunte mărunt de plumb cu care se încarcă cartușul pentru vînarea animalelor mici. Cîteva luni de-a rîndul nu mai auzi nici prin holde, nici prin crînguri pocnetul ierbii de pușcă și Șuierătura alicelor. ODOBESCU, S. III 37. - Variante: alíce (CAMIL PETRESCU, N. 95), (regional) halíce (SADOVEANU, V. F. 141, PAMFILE, A. R, 184) s. f. substantiv femininalică
alică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | alică | alica |
plural | alice | alicele | |
genitiv-dativ | singular | alice | alicei |
plural | alice | alicelor |