admirabil definitie

ADMIRÁBIL, -Ă adj. Vrednic de admirat; încântător, minunat. [Cf. fr. admirable, lat. admirabilis]. adjectivadmirabil

ADMIRÁBIL, -Ă adj. vrednic de admirat; încântător, minunat. (< fr. admirable, lat. admirabilis) adjectivadmirabil

ADMIRÁBIL, -Ă, admirabili, -le, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, încântător, excelent. – Fr. admirabile (lat. lit. admirabilis). adjectivadmirabil

*admirábil, -ă adj., (lat. admirabilis). Demn de admirațiune, minunat. Adv. În mod admirabil. adjectivadmirabil

admirábil adj. m., pl. admirábili; f. admirábilă, pl. admirábile adjectivadmirabil

admirabil a. demn de admirațiune, minunat. ║ adv. de minune. adjectivadmirabil

ADMIRÁBIL, -Ă, admirabili, -e, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, încântător, excelent. – Din lat. admirabilis, fr. admirable. adjectivadmirabil

ADMIRÁBIL, -Ă, admirabili, -e, adj. Vrednic de a fi admirat, care deșteaptă admirația; minunat, încîntător. Eminescu are versificarea bogată, muzicală, frumoasă, limbă admirabilă și tot atît de admirabile tablouri. GHEREA, ST. CR. I 96. adjectivadmirabil