ABSOLUITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este absolut. [Pron. -lu-i-. / < fr. absoluité]. substantiv femininabsoluitate
absoluitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | absoluitate | absoluitatea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | absoluități | absoluității |
plural | — | — |