PATÉRN, -Ă adj. De tată, al tatălui; părintesc; paternal. [Cf. fr. paterne, lat. paternus]. adjectivpatern
PATÉRN, -Ă adj. care aparține tatălui, de tată. (< fr. paterne, lat. paternus) adjectivpatern
*patérn, -ă adj. (lat. páternus, d. pater, tată). De tată, părintesc: ĭubire paternă. Părintesc, al părinților: casa paternă. adjectivpatern
patérn adj. m., pl. patérni; f. patérnă, pl. patérne adjectivpatern
patern a. părintesc. adjectivpatern
PATÉRN, -Ă, paterni, -e, adj. Care aparține tatălui, privitor la tată, de tată, părintesc; după tată. ♦ (Adverbial) Ca un tată, cu sentimente de tată. – Din fr. paterne, lat. paternus. adjectivpatern