IONATÁN s.m. și n. Soi de măr originar din America de Nord, ale cărui fructe se pot conserva ușor. [Pron. io-, acc. și iónatan, scris și jonathan. [< engl. Jonathan]. substantiv masculinionatan
ionatán2 (fruct) s. n., pl. ionatáne substantiv masculinionatan
IONATÁN, (1) ionatani, s. m., (2) ionatane, s. n. 1. S. m. (Adesea adjectival) Specie de măr originar din SUA, cu coroana deasă și voluminoasă, cu frunze cenușii-argintii și cu fructul foarte gustos. 2. S. n. Fructul ionatanului (1), de mărime mijlocie, cu suprafața netedă, de culoare roșie-sângerie cu pete albicioase și dungi carmin, zemos, dulce-acrișor și plăcut aromat. – Din engl. jonathan. substantiv masculinionatan
IONATÁN s.m. și n. Soi de măr originar din America de Nord, ale cărui fructe se pot conserva ușor. [Pron. io-, acc. și iónatan, scris și jonathan. [< engl. Jonathan]. substantiv neutruionatan
Ionatan m. 1. fiul lui Saul și amicul lui David, ucis în luptă cu Filistenii (sec. X a. Cr.); 2. cel mai tânăr dintre Macabei. temporarionatan
Ionatan | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ionatan | ionatanul |
plural | ionatani | ionatanii | |
genitiv-dativ | singular | ionatan | ionatanului |
plural | ionatani | ionatanilor |
Ionatan | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ionatan | ionatanul |
plural | ionatani | ionatanii | |
genitiv-dativ | singular | ionatan | ionatanului |
plural | ionatani | ionatanilor |