țarevici definitie

ȚÁREVICI s. m. titlu purtat de fiul țarului, moștenitor de tron. (< rus. țarevici, fr. tsarévitch) substantiv masculin țarevici

țarévici (-vici) s. m., pl. țarévici substantiv masculin țarevici

*țarévicĭ m. (rus. carévicĭ). Fiu cel maĭ mare al țaruluĭ și acela care-ĭ urma la tron. substantiv masculin țarevicĭ

țarevici m. fiul cel mai mare al Țarului, moștenitorul Coroanei în Rusia. substantiv masculin țarevici

ȚARÉVICI, țarevici, s. m. Titlu purtat de fiul țarului desemnat a fi moștenitor la tron; persoană care purta acest titlu. [Acc. și: țárevici] – Din rus. țarevici, fr. tsarévitch. substantiv masculin țarevici

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țarevici

țarevici   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țarevici țareviciul
plural țarevici țarevicii
genitiv-dativ singular țarevici țareviciului
plural țarevici țarevicilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z