țal definitie

țal interj. – Nota de plată: servește pentru a solicita plata într-un local de consumație. Germ. zahlen (Borcea 216). – Der. țal, s. m. (șeful ospătarilor). substantiv masculin țal

țal (înv.) s. m., (chelner) pl. țali substantiv masculin țal

țal ! int. să plătesc, să plătim: un rom și țal CAR. [Nemț. ZAHLEN, a plăti: termen introdus de berari și chelneri nemți] ║ m. chelnerul care primește plata consumației: am chemat țal, am plătit CAR. substantiv masculin țal

ȚAL, țali, s. m. (înv.) Chelner care încasa costul consumației într-un local public. – Din germ. Zahl [kellner]. substantiv masculin țal

TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Și în forma talo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „ramură”. [< fr. thalle, cf. gr. thalos]. substantiv neutru tal

TAL s. n. organ vegetativ rudimentar al unor criptogame (alge, ciuperci, licheni), nediferențiat în rădăcină, tulpină și frunze. (< fr. thalle) substantiv neutru tal

tal s. n., pl. táluri substantiv neutru tal

TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ lipsit de vase conducătoare, monocelular la bacterii și la unele alge, pluricelular la ciuperci etc. – Din fr. thalle. substantiv neutru tal

țăl, -uri, s.n. – (înv.) Țintă, punct. “Locul unde trebuie să se ajungă la jocul cu mingea (Calendar 2007). – Din germ. Ziel „punctul care trebuie nimerit când se trage cu o armă; cătarea puștii„, cf. rus. țel, magh. cel. temporar țăl

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului țal

țal   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țal țalul
plural țali țalii
genitiv-dativ singular țal țalului
plural țali țalilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z