www.ReduPedia.ro
Definitie șabotă - ce inseamna șabotă - Dex Online

șabotă definitie

ȘABÓTĂ s.f. Piesă metalică care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. Schabotte]. substantiv feminin șabotă

ȘABÓTĂ s. f. piesă grea de metal care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. (< germ. Schabotte) substantiv feminin șabotă

șabótă s. f., g.-d. art. șabótei; pl. șabóte substantiv feminin șabotă

ȘABÓTĂ, șabote, s. f. Piesă grea de metal care susține nicovala la unele ciocane mecanizate, fiind așezată elastic pe fundația ciocanului. – Din germ. Shabotte. substantiv feminin șabotă

SABOTÁ vb. I. tr. 1. A împiedica, a submina, a frâna în ascuns realizarea unui lucru, a unei acțiuni; a împiedica intenționat buna desfășurare a unei activități, a procesului de producție. 2. A ciopli, a cresta oblic traversele de cale ferată pentru fixarea șinelor. [< fr. saboter]. verb tranzitiv sabota

sabotá (a ~) vb., ind. prez. 3 saboteáză verb tranzitiv sabota

sabotà v. a strica sau distruge cu tot dinadinsul materialul încredințat lucrătorilor. verb tranzitiv sabotà

SABOTÁ vb. tr. 1. a împiedica, a submina, a frâna intenționat buna desfășurare a unei activități, a procesului de producție. 2. a ciopli, a cresta traversele de cale ferată pentru fixarea șinelor. (< fr. saboter) verb tranzitiv sabota

SABOTÁ, sabotez, vb. I. Tranz. A împiedica (prin uneltiri) bunul mers al unei acțiuni; spec. a frâna intenționat desfășurarea normală a unui proces de producție. – Din fr. saboter. verb tranzitiv sabota

* sabotéz v. tr. (fr. saboter, d. sabot, bocanc de lemn, copită, opritoare de roată cînd merge căruța la vale). Împedic mersu unuĭ pin grevă ș.a. verb tranzitiv sabotez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului șabotă

șabotă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șabo șabota
plural șabote șabotele
genitiv-dativ singular șabote șabotei
plural șabote șabotelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z