șabana definitie

șabaná (șabanále), s. f. – Livrea, haină de uniformă. – Var. șa(r)vana. Tc. șebane (Tiktin). Sec. XVIII. substantiv feminin șabana

șabaná, V. hervanea. substantiv feminin șabana

șabaná s. f., art. șabanáua, g.-d. art. șabanálei; pl. șabanále, art. șabanálele substantiv feminin șabana

șabanà f. Mold. un fel de haină scumpă: copiii din casă erau îmbrăcați cu șabanale și cu cabanițe BĂLC. [Turc. ȘEBANÈ, haină de noapte (din ȘEB, noapte)]. substantiv feminin șabanà

ȘABANÁ, șabanale, s. f. Haină lungă asemănătoare cu un anteriu, pe care o purtau aprozii, vornicii și pajii ia curțile domnești. [Var.: șavaná s. f.] – Din tc. șebane. substantiv feminin șabana

hervaneá f., pl. ele (turc. harvani și harmani). Vechĭ. Mantie de gală cu care, de la 1832, se investeaŭ domniĭ româneștĭ în fața sultanuluĭ și care a înlocuit vechea cabaniță. – La Dos. șervanea (ca șonț 1 din honț). Azĭ, est, iron. șarvana, șarbana, șavana și șabana, rantie, mantie largă, ca gĭubeaŭa saŭ rasa. substantiv feminin hervanea

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului șabana

șabana   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șabana șabanaua
plural șabanale șabanalele
genitiv-dativ singular șabanale șabanalei
plural șabanale șabanalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z