înverșuna definitie

înverșuná (a ~) vb., ind. prez. 3 înverșuneáză verb tranzitivînverșuna

ÎNVERȘUNÁ, înverșunez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină necruțător, neînduplecat; a (se) îndârji. – Cf. magh. verseny „luptă”. verb tranzitivînverșuna

înverșunéz (est) și învĭerșunéz (vest) (lat. *in-versionare [d. in-vérsio, -ónis, 1. inversiune, 2. transpozițiune, 3. ironie]. Cp. cu cășunez, tușinez, vĭerșun). Înfuriĭ grozav, fac să persiste în furie: vorba asta l-a înverșunat tare. V. refl. Mă înfuriĭ grozav: soldațiĭ, înverșunîndu-se, aŭ tras o salvă în mulțime. Persist în îndărătnicie: el se înverșuna să înainteze, dar puterile îl părăsiră. verb tranzitivînverșunez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînverșuna

înverșuna		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a)înverșuna	înverșunare	înverșunat	înverșunând	singular	plural
		(a)înverșuna	înverșunare	înverșunat	înverșunând	înverșunând	înverșunați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	înverșunez	(să)înverșunez	înverșunam	înverșunai	înverșunasem
	a II-a (tu)	înverșunezi	(să)înverșunezi	înverșunai	înverșunași	înverșunaseși
	a III-a (el, ea)	înverșunează	(să)înverșunai	înverșuna	înverșună	înverșunase
plural	I (noi)	înverșunăm	(să)înverșunăm	înverșunam	înverșunarăm	înverșunaserăm
	a II-a (voi)	înverșunați	(să)înverșunați	înverșunați	înverșunarăți	înverșunaserăți
	a III-a (ei, ele)	înverșunează	(să)înverșuneze	înverșunau	înverșunară	înverșunaseră

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z