îmblânzi definitie

îmblânzí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmblânzésc, imperf. 3 sg. îmblânzeá; conj. prez. 3 îmblânzeáscă verb tranzitiv îmblânzi

îmblânzì v. a (se) face blând: 1. a domestici; 2. a astâmpăra, a îndulci: îmblânzindu-și glasul. Al. verb tranzitiv îmblânzì

ÎMBLÂNZÍ, îmblânzesc, vb. IV. Tranz. A deprinde un animal (sălbatic) să se supună omului, să trăiască în apropierea (și în folosul) omului; a domestici. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni (mai) blând; a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) calma, a (se) potoli. ♦ Refl. Fig. (Despre furtună, vânt etc.) A scădea în intensitate; a se domoli. – În + blând. verb tranzitiv îmblânzi

îmblînzésc v. tr. Fac blînd, domesticesc. Fig. astîmpăr, liniștesc: îmĭ îmblînzesc glasu. verb tranzitiv îmblînzesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului îmblânzi

îmblânzi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îmblânzi îmblânzire îmblânzit îmblânzind singular plural
îmblânzind îmblânziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îmblânzesc (să) îmblânzesc îmblânzeam îmblânzii îmblânzisem
a II-a (tu) îmblânzești (să) îmblânzești îmblânzeai îmblânziși îmblânziseși
a III-a (el, ea) îmblânzește (să) îmblânzeai îmblânzea îmblânzi îmblânzise
plural I (noi) îmblânzim (să) îmblânzim îmblânzeam îmblânzirăm îmblânziserăm
a II-a (voi) îmblânziți (să) îmblânziți îmblânzeați îmblânzirăți îmblânziserăți
a III-a (ei, ele) îmblânzesc (să) îmblânzească îmblânzeau îmblânzi îmblânziseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z