îmbietură definitie

îmbietúră (rar) (-bi-e-) s. f., g.-d. art. îmbietúrii; pl. îmbietúri substantiv feminin îmbietură

ÎMBIETÚRĂ, îmbieturi, s. f. (Rar) Faptul de a îmbia; îndemn, invitație. [Pr.: -bi-e-] – Îmbia + suf. -tură. substantiv feminin îmbietură

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbietură

îmbietură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbietu îmbietura
plural îmbieturi îmbieturile
genitiv-dativ singular îmbieturi îmbieturii
plural îmbieturi îmbieturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z