www.ReduPedia.ro
Definitie îmbibare - ce inseamna îmbibare - Dex Online

îmbibare definitie

ÎMBIBÁRE s.f. Faptul de a (se) îmbiba; îmbibație. [< îmbiba]. substantiv feminin îmbibare

îmbibáre s. f., g.-d. art. îmbibắrii substantiv feminin îmbibare

ÎMBIBÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îmbiba și rezultatul ei. – V. îmbiba. substantiv feminin îmbibare

*imbíb și -éz, a v. tr. (fr. imbiber, a imbiba, d. lat. imbibo, -bibere, a aspira, a suge, a pompa. V. îmbăt). Ud, pătrund ceva cu un lichid: a imbiba un burete cu apă. V. refl. Mă pătrund de un lichid: buretele se îmbibă de apă. verb tranzitiv imbib

ÎMBIBÁ vb. I. tr., refl. A (se) pătrunde, a (se) umple cu un lichid. ♦ tr. (Fig.; rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. [P.i. îmbíb și -bez. / < fr. îmbiber, cf. lat. imbibere]. verb tranzitiv îmbiba

îmbibá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbíbă verb tranzitiv îmbiba

îmbibà v. a (se) muia, a (se) pătrunde de un lichid. verb tranzitiv îmbibà

ÎMBIBÁ, îmbíb, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pătrunde, a (se) impregna de un lichid, de un gaz etc. ♦ Tranz. Fig. (Rar) A face să fie pătruns de o idee, de o teorie etc.; a îndoctrina. – Din fr. imbiber, lat. imbibere. verb tranzitiv îmbiba

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbibare

îmbibare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbibare îmbibarea
plural îmbibări îmbibările
genitiv-dativ singular îmbibări îmbibării
plural îmbibări îmbibărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z