îmbarcat definitie

ÎMBARCÁ vb.I. 1. tr., refl. A (se) urca pe o navă; (p. ext.) a (se) urca într-un tren, într-un vehicul pentru o călătorie mai îndelungată. 2. tr. A încărca o navă. [P.i. îmbárc, 3,6 -că. [< fr. embarquer]. adjectiv îmbarca

îmbarcat, -ă, îmbarcați, -te adj. (intl.) 1. arestat. 2. închis, întemnițat. 3. transferat dintr-un penitenciar în altul. adjectiv îmbarcat

*imbárc și îmbárc și -chéz, a -cá v. tr. (it. imbarcare, fr. embarquer). Suĭ, pun în barcă (în vapor, în corabie) ca să plec. V. refl. Mă suĭ într´un bastiment ca să plec. verb tranzitiv imbarc

îmbárc, V. imbarc. verb tranzitiv îmbarc

ÎMBARCÁ vb.I. 1. tr., refl. A (se) urca pe o navă; (p. ext.) a (se) urca într-un tren, într-un vehicul pentru o călătorie mai îndelungată. 2. tr. A încărca o navă. [P.i. îmbárc, 3,6 -că. [< fr. embarquer]. verb tranzitiv îmbarca

îmbarcá, îmbarc v. t. (intl.) 1. a aresta. 2. a întemnița. 3. a transfera dintr-un penitenciar în altul. verb tranzitiv îmbarca

îmbarcá (a ~) vb., ind. prez. 3 îmbárcă verb tranzitiv îmbarca

îmbarcà v. 1. a pune într’o barcă sau o corabie; 2. a se urca în corabie spre a călători pe mare. verb tranzitiv îmbarcà

ÎMBARCÁ, îmbárc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) urca pe o navă pentru o călătorie pe apă; p. gener. a (se) urca în orice fel de mijloc de transport pentru a călători. – Din fr. embarquer. verb tranzitiv îmbarca

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului îmbarcat

îmbarcat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbarcat îmbarcatul îmbarca îmbarcata
plural îmbarcați îmbarcații îmbarcate îmbarcatele
genitiv-dativ singular îmbarcat îmbarcatului îmbarcate îmbarcatei
plural îmbarcați îmbarcaților îmbarcate îmbarcatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z